AXENIA IASIR: ISTORICUL ALEXANDR ZAȘCIUK DESPRE ORHEI ȘI SOROCA (rus.)

Economista și autoarea volumului în curs de apariție ”Apa trece, DSCN2257pietrele rămân” doamna Axenia Iasir despre  trecutul și prezentul satului Piatra , Orhei a studiat minuțios multe lucrări vechi, dintre care și  cartea istoricul rus Alexandru Zașciuk ”Materialî dlea geografii i statistiki Rossii. Bessarabscaia oblasti (partea 2) apărută in anul 1862 la Sankt- Peterburg. În lucrare se menționează informații prețioase despre județul Orhei, iar pentru comparație a luat și informațiile din județul Soroca. Autoarea Axenia Iasir ne-a pus la dispoziție câteva copii de pe originalul din respectiva lucrare. Găsindu-le interesante, cu amabilitatea distinsei doamne le publicăm pentru curiozitatea cititorului nostru.  

Zasciuk Orhei 1 001Zasciuc Orhei 2 001Zasciuk Orhei 3 001Zasciuk Orhei 4 001Zasciuk 5 001Zasciuk Orhei 6 001Zasciuk Orhei 7 001Zasciuk Orhei 8 001Zasciuk Orhei 9 001Zasciuk Orhei 10 001Zasciuk Orhei 11 001Zasciuk Orhei 12 001Zasciuk Orhei 13 001Zasciuk Orhei 14 001

NOTĂ: Materialul publicat este extras din anexele volumului în curs de apariție a Axeniei Iasir ”Apa trece, pietrele rămân” și se publică cu permisiunea autoarei.

INCENDIAR: APEL CĂTRE POPORUL GERMAN

SITUAȚIE EXPLOZIVĂ… PE PLAN EUROPEAN ?!

„DE CE NU SUFLĂ O VORBĂ MUGUR ISĂRESCU DESPRE MAREȘALUL ANTONESCU?”

„De ce nu suflă o vorbă Mugur Isărescu despre Mareșalul Antonescu?”

ION CRISTOIU: De teama ştiu eu Cui, Mugur Isărescu falsifică Istoria României 

SURSA – cristoiublog.ro

Mă număr printre puţinii jurnalişti români care au tresărit marţi, 26 iulie 2016, la aflarea ştirii că în această zi, mai de dimineaţă, în prezenţa Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, s-a inaugurat la Tismana Muzeul Tezaurului BNR.

Ca gazetar prin Istorie (nu istoric, e prea pretenţios pentru mine), am vrut să scriu o carte despre Lovitura de stat de la 23 august 1944.
În chip inevitabil, am studiat la Bibliotecă şi în arhive tot ce- a făcut Mareşalul Antonescu în 1944, mai precis pînă la 23 august 1944.
M-a preocupat şi mă preocupă în continuare această perioadă din Istoria României şi pentru că țin să-mi imaginez ce încerca elita politico-militară şi intelectuală a României în faţa Tăvălugului rusesc în năpustire către țară.

Pe 18 martie 1944, ruşii au forţat Nistrul pătrunzînd pe teritoriul României.
Pe 26 martie 1944, trecuseră Prutul, cucerind localitățile Botoşani, Rădăuţi, Bălţi, Paşcani.
Cu nici trei ani înainte, în 22 iunie 1941, Armata Română trecuse Prutul în Basarabia.
Acum Armata Română trecuse Prutul în sens invers.
De pe 17 aprilie 1944 pînă în noaptea de 19 spre 20 august 1944, cînd s-a spart Frontul Moldovei, frontul s-a stabilizat pe un aliniament care începea de la Gura Humorului, trecea pe la nord de Iaşi, nord Corneşti pînă la Orhei şi de aici pe cursul inferior al Nistrului pînă la Marea Neagră.

Din 17 aprilie 1944 noi, românii, am avut un răgaz.
Dinspre ruşi, fireşte.
Dinspre anglo-americani, n-am avut o clipă de răgaz.
Ne-au pisat cu bombardamentele de ne-au mers fulgii!
Pentru asta, după decembrie 1989 le-am dedicat un monument!

Ce-a făcut Mareşalul în acest răgaz?
A încercat să negocieze cu Aliaţii ieşirea României din Război.
Aliaţii l-au trimis să negocieze cu ruşii.
A încercat să negocieze cu ruşii, prin Frederic Nanu, la Stockholm.
Stalin era pe cale să cedeze.

Rezistenţa frontului din Moldova îl îngrijora.
Se afla într-o cursă contracronometru cu anglo-americanii, debarcaţi în Normandia, pentru cine intră primul în Berlin.
Numai că deodată, în timp ce Mareşalul cerea ca Basarabia şi Bucovina să fie discutate după Război, Stalin s-a trezit cu oferte mult mai generoase din partea lui Iuliu Maniu, din partea Regelui şi din partea lui Gheorghe Tătărescu.
Chiar la Stockholm, Frederic Nanu era lucrat de un trimis al camarilei Regale: George I. Duca.

O altă preocupare a Mareşalului a fost punerea la adăpost a Tezaurului românesc.
A Tezaurului întruchipat de elita României.
Drept pentru care, din aurul dat de nemţi, a creat un Fond în Elveţia, care urma să fie folosit de membri ai elitei, plecaţi peste graniţă.

A venit 23 august 1944.
Fondul a fost păpat de membrii Camarilei Regale, în frunte cu Buzeşti, cei cărora Pamfil Șeicaru le spunea băieții de bine.
Un Tezaur care trebuia pus la adăpost era cel al BNR.
Mareşalul Antonescu a cerut BNR propuneri de punere la adăpost a Tezaurului.
S-au vehiculat multe scenarii.
Inclusiv cel al scufundării în Dunăre.
S-a ajuns pînă la urmă la decizia transportării şi adăpostirii la Mînăstirea Tismana.
În consecinţă, între 11-22 iulie 1944 au fost transportate la Mănăstirea Tismana şi adăpostite într-o pivniţă 4086 de casete cu 215 tone de aur.

Pe 6 septembrie 1944, Consiliul General al BNR, dîndu-şi seama că Tezaurul putea fi descoperit de ruşi, cu aprobarea Guvernului Sănătescu, l-a mutat într-o peşteră din apropierea mănăstirii.
În 1947, Tezarul a revenit la București.
Cu vreo cîţiva ani în urmă, ajungînd la Tismana, am fost dus să văd peştera.
În această peşteră, BNR a decis în 2013 să amenajeze un Muzeu.
Muzeul a fost inagurat marţi, 26 iulie 2016.

De ce am tresărit la aflarea ştirii?
Aşa cum se vede din cele scrise mai sus, mutarea în peşteră pe 6 septembrie 1944 e doar un moment din Operaţiunea Transportarea și Adăpostirea Tezaurului.
Iniţiatorul şi coordonatorul acestei Operaţiuni a fost, incontestabil, Mareşalul Antonescu.
De ceva timp, Mareşalul Antonescu e la index în România.
Din cauza asta, una dintre cele mai complicate perioade din Istoria României Septembrie 1940 – 23 august 1944 e ocolită chiar şi de istorici.

De cît să calce pe bec, istoricii preferă să nu vorbească.
La fel ca pe vremea comunismului.
Dacă voiai să n-ai bătăi de cap, ocoleai subiectele care te-ar fi putut aduce în conflict cu poziţia oficială.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ţinut un discurs cu prilejul inaugurării.
Am căutat textul pentru a vedea dacă-l pomeneşte undeva pe Mareşal.
Ei bine, pentru domnul Guvenrator, Mareşalul Antonescu nu există în Operaţiunea Tezaurul BNR!
Pentru a-i ieşi această grosolană falsificare a Istoriei naţionale, Mugur Isărescu apelează la o şmecherie ieftină.
Reduce Operaţiunea, care cuprinde în chip necesar Hotărîrea Mareşalului de a pune la adăpost Tezaurul, Transportarea Tezaurului în secret, să nu ştie nici nemţii, doar la mutarea în peşteră.
Dar chiar și această Operațiune e falsificată, deoarece e pusă exclusiv pe seama funcționarilor BNR de la vremea respectivă, cînd un rol deosebit l-a avut premierul Constantin Sănătescu.
Astfel, falsificată Istoria, tînărul de azi, care l-a urmărit pe Mugur Isărescu, rămîne convins că, în 1944, BNR, cu de la sine putere, fără să ştie Mareşalul Antonescu a transportat la Tismana (cu cîrca?!) 200 de tone de aur.

De ce nu suflă o vorbă Mugur Isărescu despre Mareșalul Antonescu?
Pentru că ar fi fost obligat să spună ceva bun despre o personalitate contradictorie prezentată de propaganda oficială de azi drept un Monstru.
Dacă ar fi spus în chip corect că Operațiunea a fost inițiată și coordonată de Mareșal, tînărul de azi ar fi tresărit, întrebîndu-se uimit:
Cum adică acel Criminal de Antonescu în loc să-și pună ceva parale deoparte în străinătate, pentru a duce o viață de lux în Spania sau Portugalia, cum ar fi făcut mulți dintre liderii postdecembriști, se preocupa de soarta Tezaurului BNR?

Mugur Isărescu e o personalitate de prim rang a României.
Din nenorocire, aşa cum se vede, din această falsificare a Istoriei, de teama ştiu eu Cui, Mugur Isărescu e o personalitate de prim-rang a României babuinizate.

IN MEMORIAM: MADALINA MANOLE

UN DOCUMENT AL ”CONFERINȚEI MAREȘALUL…” RĂMAS FĂRĂ ATENȚIE!

Medalie-comemorativa-Ion-AntonescuLa 31 mai 2016, în incinta Bibliotecii Centrale a BM ”B.P. Hasdeu” a avut loc Conferința Științifică ” Mareșalul Antonescu în istorie și istoriografie”. Inițiativa și realizarea acestui eveniment științific,  for, adunat pentru prima dată în istorie la acest subiect îi aparține istoricului- arhivist și publicist Alexandru Moraru, care a fost și  moderatorul conferinței, împreună cu cunoscutul istoric doamna Daniela Vacarciuc. Tot domnia sa a prezentat și o comunicare(alături de altele 10), pe care prestigioasa revistă http://www.art-emis.ro a  găsit-o interesantă și a preluat-o.   http://art-emis.ro/istorie/3604-maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie.html
Deși Conferința a fost înalt apreciată de specialiștii, mai puțin fricoși de acest subiect și de autorități, adică cu verticalitate( fiind prima de acest fel), în cadrul conferinței din sală a fost expediat un document, semnat de domnul Sergiu Miron, un savant cu renume european, (in prezent la odihna binemeritată), in care venea cu câteva propuneri concrete la tema nominalizată. Cu regret, din neatenție și din numărul mare al vorbitorilor, care s-au inscris la cuvânt, aceste propuneri au rămas fără atenție. 
Din acest motiv, considerăm oportun necesitatea de a publica acest document, pentru a completa materialele conferinței respective, care deja au fost publicate in internet si urmează să fie scoasă o carte cu toate materialele acestui eveniment științific.
Propuneri de la dl Miron la Conferinta Antonescu 001

CONFERINTSA_Machet PDF

Notă: În varianta PDF pe care o primiți gratuit, s-au strecurat și unele mici erori, care la apariția volumului vor fi înlăturate. Din acest motiv ne cerem scuze de la stimatul nostru cititor. Numai cel ce nu face nimic- nu greșește!

În încheiere, nu ne rămâne decât să amintim, că Conferința Științifică  a fost organizată în memoria celor 70 ani de la asasinarea Mareșalului Antonescu și a avut drept scop, restabilirea adevărului istoric și a memoriei Marelui Bărbat al Neamului Românesc- Ion Antonescu.

 Cu recunoștință, NECENZURAT

INTERVIUL AXENIEI IASIR CU PRIMARUL SATULUI PIATRA, ORHEI

AXENIA IASIR: INTERVIU REALIZAT CU DOAMNA PARASCOVIA NEGRUȚĂ, EX-PRIMARUL SATULUI PIATRA, ORHEI

negruta parascovia articol INTERVIU  CU DOAMNA  PARASCOVIA  NEGRUȚĂ

1. În ce perioada ați fost aleasă in funcție de primar al comunei Piatra, Orhei ?

         -In funcție de primar al comunei Piatra, raionul Orhei am fost de la 1 iulie 2011 până la 9 iulie 2015 conform Hotărârii  Judecătorești  Orhei din data  din 1 iulie 2011.

 

  1. Ați candidat independent sau pe lista unui partid politic?

-La alegerile din 2011 am candidat la funcția de primar  pe lista Pardidului Democrat  din Republica Moldova.

  1. Pe cine ați avut concurenți? Care a fost raportul de desfășurare a scrutinului?

În  buletinul de vot la funcția de primar al  comunei Piatra au fost desemnați 9 candidați. Astfel, am avut 8 concurenți. Cel mai putertnic candidat a fost reprezentantul  Partidul Liberal Democrat –  Veverița Petru . De la alte partide    -Negruţă Nicolae, Mândru Efrosenia , Andrițchi Ion, Guţu Victor , Buhaniuc Dimitrie,  Melnic Larisa , Buhaniuc Oleg.      Am reușit din turul 2 cu difirența de peste 300 voturi, acumulind 65%.

  1. Cum este sa fii primar într-o comună ca Piatra ? Care credeți ca a fost cauza că sătenii v-au susținut candidatura Dvs.?

Nu este ușor de-a deveni și de a fi primar într-o comună cu 2 sate ca Piatra şi Jeloboca, cu o populație de peste 2900 de locuitori. Am avut susținerea oamenilor, din motiv că  cetațenii au dorit o schimbare. Începând cu anul 1993 in perioada  aşa numitei privatizări,  au fost comise un şir de încalcări grave. Au răbdatat cetațenii, dar pâna la urma au înțeles, că fără o schimbare in comină, nu putem mege înainte. Sufeream şi eu ca şi toți cetățenii : lipsa de apă potabilă (cu izvorul  nostrul din satul Jeloboca), lipsa de  locuri la grădinița pentru copiii noştri, probleme sociale fară rezolvare… Atunci  alegătorii  au decis că  o femeie – primar, poate schimba situația spre bine.

  1. Care au fost promisiunile electorale ale Dvs?  Şi care din aceste obiective au fost realizate ? Care nu şi de ce ?

Obiectivele realizate sunt:                                 

  1. Atragerea proiectelor investiționale:
  2. a) Cu ajutorul S.U.A.  a fost realizată  renovarea şi construcţia unor conducte  de apă cu 2 turnuri mari în satul Piatra și Jeloboca  în  valoare  de 956 mii lei.
  1. b) Conform unui proiect și finanțare din România a fost înfăptuită reparația blocului administrativ al grădinitei de copii, s-a procurat inventar pentru 2 grupe, au fost construite 2 pavilioane in valoare  totală de 300 mii lei.
  1. c) Din Bugetul de Stat a fost făcută reparația blocurilor principale ale grădinitei de copiii în valoare de 1070 mii lei. În respectivele lucrări s-au inclus:

-schimbarea acoperișului ;

-gazificarea satului;

-reinovarea sistemului de încălzire şi construcţia cazangeriei;

-reparația sistemului de canalizare;

-pavajul curtii;

  1. d) A fost realizată reparația drumului principal prin satul Piatra și satul Jeloboca
  2. Din Bugetul local s-a îndeplinit:
  3. a) reparația capitală al sediului Primăriei comunei Piatra;
  4. b) reparația parțială a Casei de cultura;
  5. c) reparația scărilor la intrare în gimnaziu școlar; gazificarea bucătăriei;
  6. d) iluminarea stradală realizată cu 130 corpuri cu lampe;
  7. e) construcţia unui postament la intrarea în sat.

III. Realizări  din Bugetul primăriei și cu ajutorul cetățenilor:

  1. a) reparația gardului și construcția unei incaperi pentru păstrarea iventarului la cimitirul din s. Piatra;
  2. b) reparația și deschiderea Bisericii Sf. Cuvioasa Paraschiva din s. Jeloboc;
  3. c) construcția unei Rastigniri- Sf. Cruci la intrarea în s. Piatra.

  Am  mai realizat și  lucrări care n-au fost promise în Campania electoral, dar au fost dictate de timp:                                                                            

  1. deschiderea unui Centru de Plasament pentru copii și bătrâni, creând 11 locuri de munca;

2. deschiderea unei grupe noi in gradinița de copii, unde s-au creat 4 locuri de munca.

3. fondarea Intreprinderei ” Servicii Comunale Piatra” unde au fost create 3 locuri de munca.

Obiective , care n-au fost realizate:                     

  1. Inventarierea terenurilor funciare – lucrul a fost început, dar analizând Baza de date de la Agenția Cadastrală Raională am depistat multe incălcari şi erori;
  2. Amenajarea unui parc in s. Jeloboca;
  3. Construcţia unei scena de vară in satul Jeloboca, deși proiectul tehnic a fost elaborat, dar din lipsă de mijloace financiare necesare lucrarile au fost stopate;
  4.    6. Pe parcursul conducerii Primăriei, care au fost relațiile Dvs. cu școala, grădiniţa, agenții economici şi pensionarii?                                                                    

În perioada mandatului meu de primar, am susținut  relații  foarte bune cu toate instituțiile nominalizate:

cu școala: participam la toate evenimentele – Începutul anului școlar, prima zi de școală, Ziua  învăţătorului, 8 martie, Sărbătorile de iarna, ultimul sunet s.a. Organizam concerte, felicitări, cadouri etc.

cu grădiniuța la fel,  ajutam la organizare  a diferitor festivități;

La Centrul de plasament, unde copiii se ocupă pe tot parcursul anului  in grupuri  cu diferite activităţi. Tot aici  veneau şi oameni  din pături  sociale vulnerabile, invalizi, care solicitau şi primeau: duș, masaj, alte proceduri pentru  întremarea sănătății. Organizam diferite activități și festivități;

cu agenții economici , cu părere de rău avem puțini, dar conlucram cu toți;

cu pensionarii– ma străduiam sa primeasca ajutoarele necesare, organizam și sărbătoream  toate evenimentele împreuna;

7.Cum credeţi, familia Dvs. a avut de câștigat sau de pierdut pentru perioada cât ați îndeplinit  fucția de primar?

Familia mea a avut numai de pierdut pentru această perioada… Tot timpul eram ocupată cu problemele satului. Polițistul  de sector venea  2-3 zile în săptămână pe câteva ore. Toate problemele trebuia sa le rezolv  singura. Apoi  toate sărbătorile se organizau in zile libere. Așa ca, nici sâmbătă , nici duminică nu eram cu familia.

  1. Care au fost sarbatorile nationale, profesionale, altele la care aţi acordat multa atenţie?

Pe toata perioada mandatului, la toate sărbătorile am acordat atenție și le organizam, preponderent :

– Ziua „Vinului „, in fiecare an, Consiliul Raional Orhei organiza un concurs cu toate primăriile din raion. La această sărbătoare ne prezentam cu expoziţii de bucate, copturi, vinuri, fructe, lucruri manuale ale meșterilor populari. Organizam concerte cu ansamblul folcloric din sat, care erau menționat cu locuri de frunte.

Ziua satului Piatra „575  ani de la fondare”. La data de 19 mai 2013 au fost invitate personalități  din alte localitati, care au fost băștinași din sat ca:

– Sura Constantin- prorector al Universitatea Tehnică, -Moldovanu Dumitru, decan la Academia de Studii Economice,-Boțan Gheorghe- politician, ambasador al Republicii Moldova în Germania și alții.

– Ziua satului Jeloboca ,240 ani de la fondare,  pe data de 27 octombrie 2014. Sărbătoarea a fost binecuvântată de  un grup de preoţi  în frunte cu Preasfinţitul Antoniu de la Mitropolia Basarabiei. Apoi a urmat un concert organizat de lucrătorii de cultură, impreună cu lucrătorii de la Centru de Plasament. Au fost felicitați şi onoraţi cu cadouri  familiile, care au împlinit 50 ani de căsnicie, ca de exemplu Jengan Gheorghe si Iulea, omagiați de vârstă, veterani ai muncii și alții. Au fost invitaţi artiştii:         Mariana Sura, Diamanta Paterău, Marin Ganciu etc.

9.Pe care oameni personal i-aţi ajutat din partea primăriei- material, moral, sfat etc.   

Persoanele, care s-au adresat au fost ajutati material:

-de la Consiliul Raional Orhei au primit pâna la 900 lei  – 45 persoane.

-de la  Asistenta Sociala – 324 persoane

-de la Crucia Rosie – 10persoane

Moral și cu sfaturi   in toata ziua pe toți care se adresau.              

  1. În opinia Dvs. ce importanță are râul Răut pentru comuna Piatra, Jeloboca şi oamenii din ambele sate?

-Satele comunei Piatra sunt asezate pe malul stâng al râului Răut. Râul  a avut și are o mare importanță. Pe râu        intre satele Piatra si Jeloboca a fost construită  o mică hidrocentrală  electrică, care asigura cu electricitate localitatile din  jur. O altă importanţa,  e ca oamenii  pescuiau, se scaldau. Acum  râul  este o sursa de adapare a animalelor.

  1. Ați simțit sustinerea Consiliului Raional Orhei in solutionarea unor probleme s-au nu? Care au fost ele?
  2. -Din partea Consiliului Raional Orhei, in cei 4 ani nu am prea avut susţinere, fiindcă  presedintele Consiliului Raional a fost din partea PLDM, domnul Ștefârtă Ion. El  pe cei de la alte partide puţin ii ajuta.   Scrisorile noastre nu mai ajungeau la consiliul, ori dispareau, ori primeam  refuz.  Am apelat la cofinanțarea constructiei unei scene de vara  in satul Jeloboc, președintele raionului a refuzat fara a discuta in consiliul. Cu părere de rau, influența partidelor persistă in toate domeniile, inclusiv și in  administrarea locala.                                                                                                                                                   

12.Care sunt  cele mai mari probleme întâlnite de un primar rural?                                                                                                  

-Cele mai mari probleme ale unui primar rural sunt:

-Lipsa susținerii atât moral, cât și financiar din partea Consiliului raional și alte organe publice;

– Lipsa finanțelor (puțini agenți economici în teritoriul)

– Lipsa locurilor de muncă pentru cetațeni,

– Lipsa de tehnică pentru ordine in teritoriul      .                                                                                                                                  

13.După expirarea mandatului, unde ați început a lucra? Diferența?                                     

Dupa expirarea mandatului m-am angajat in calitate de contabil sef al S.R.L. „ROXIAUDIT”. Diferenţa e foarte mare. Sunt mai liniştită şi mai libera, pentru familia mea.

14. Este diferență dintr-un bărbat primar și o Doamna primar?

Această diferență  o pot face alegătorii- cetaţenii.                                                                                                                                 

15.Cum s-a întâmplat, ca Conacul Boierului de la Serbinica, care are valoare istorică şi este monument istoric a devenit proprietate privata pentru ce s-a achitat banuti?

-Conacul Boierului (Bogdasarov) de la Serbinica pâna in 1994 se afla la balanța sovhozului ” Serghei Lazo”. Dupa privatizarea sovhozului,  toate clădirile au devenit o cotă valorică a tuturor lucrătorilor. Apoi 5 persoane: fostul director a sovhozului Pojar Matei, inginerul- sef, Veverita Petru, fostul primar Cazachevici Mihail şi  alte 2 persoane fizice din Chisinau au fondat S.R.L.”Aghajari”, care au incheiat contracte cu proprietarii de cote de teren şi de bunuri.  In anii 2004-2005 Veverită Petru devenind primar prin Hotariri de Judecata, aprivatizat tot imobilul cetatenilor. In felul acesta  a privatizat și Conacul Boierului.

Eu vă mulțumesc pentru interviul acordat și vă urez multă sănătate şi succese.

Interviu realizat de Axenia IASIR (Chișinău)                      

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.